Donald Trump se află într-o situație delicată, afirmând că era pe deplin conștient de planurile Israelului de a lansa atacuri aeriene masive împotriva Iranului, în timp ce continuă să distanțeze SUA de aceste atacuri și să nege că Washingtonul a avut un rol activ în pregătiri, scrie Andrew Roth, corespondentul The Guardian la Washington, într-o analiză a reacției Casei Albe după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Mesajul Casei Albe a trecut rapid de la descrierea la distanță a atacului israelian de către Marco Rubio ca „acțiune unilaterală” la afirmația lui Trump de vineri dimineață că era pe deplin informat cu privire la operațiune și că aceasta a venit la sfârșitul unui ultimatum de 60 de zile pe care îl dăduse Iranului pentru a „ajunge la un acord” cu privire la programul său nuclear.
„Astăzi este ziua 61”, a scris el pe Truth Social. „Le-am spus [Iranului] ce să facă, dar ei pur și simplu nu au putut să ajungă acolo”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Cadrul prezentat de Trump reflectă dinamica „polițistul bun-polițistul rău” a abordării sale față de Benjamin Netanyahu, liderul israelian asediat cu care are o relație notoriu conflictuală. Președintele american s-a grăbit să prezinte acum atacurile israeliene, pe care joi a afirmat public că nu le dorea, ca un mijloc de a-și continua eforturile de a convinge Iranul să negocieze.
„Ar trebui să vină acum la masa negocierilor pentru a ajunge la un acord înainte de a fi prea târziu”, a declarat el.
Dar răspunsul discordant al SUA la atacuri, inclusiv declarația lui Rubio de joi seara, evacuarea în grabă a unor membri ai personalului american din regiune și ambiguitatea cu privire la faptul dacă SUA a furnizat informații sau va participa activ la apărarea Israelului împotriva unui posibil contraatac, au ridicat întrebări cu privire la posibilitatea ca Israelul să fi luat-o înaintea administrației Trump pentru a prezenta Washingtonului un fapt împlinit.
„Au pariat pe președintele Trump”, a declarat Elliott Abrams, fost diplomat și cercetător principal pentru studii privind Orientul Mijlociu la Consiliul pentru Relații Externe, sugerând că Israelul a insistat mai mult pentru atacuri, în timp ce administrația Trump a încercat să mențină o cale diplomatică. „Israelienii au lovit, iar astăzi Trump a calificat acest lucru drept «excelent»”.
Deși Israelul a avertizat în mod clar Statele Unite cu privire la atac, afirmațiile din mass-media israeliană că acesta a fost coordonat în totalitate au dat naștere la speculații: Trump era de acord sau și-a schimbat poziția vineri pentru a prezenta atacurile ca parte a unei strategii coerente?
Joi, în declarațiile făcute în Sala de Est a Casei Albe, Trump a afirmat că atacurile asupra Israelului ar putea „distruge” eforturile sale diplomatice de negociere cu conducerea iraniană și a spus că „nu voia ca acestea să aibă loc”. El și-a apărat decizia de a începe evacuarea personalului, deoarece un atac „ar putea foarte bine să aibă loc”.
„SUA au început evacuarea voluntară a personalului neesențial miercuri, cu doar 24 de ore înainte, timp insuficient pentru a scoate oamenii din pericol”, a declarat Rosemary Kelanic, directoarea pentru Orientul Mijlociu a Defense Priorities, un grup de reflecție care militează pentru o politică externă mai moderată a SUA. „Așadar, întrebarea pentru mine este: ce știa președintele și când a aflat?”
Vineri, Trump a declarat pentru Wall Street Journal că nu a fost luat prin surprindere de atac: „Avertizat? Nu am fost avertizat. Știam ce se întâmplă.” El a indicat că fusese informat despre planurile viitoare ale Israelului, scriind că „următoarele atacuri deja planificate” vor fi „și mai brutale”.
Înalți oficiali israelieni au început, de asemenea, să informeze mass-media că Trump doar s-a prefăcut că se opune unui atac israelian și că, de fapt, aveau „undă verde” pentru atac. Dar Kelanic și alții au remarcat că Israelul ar putea căuta un mijloc de a „atrage” SUA într-un război.
În orice caz, este îndoielnic că Israelul ar fi putut pregăti atacul în ultima săptămână fără știrea SUA.
Oficialii Agenției de Informații a Apărării și ai altor agenții de informații ar fi văzut pregătirile pentru atacul aerian – care implica peste 200 de avioane de vânătoare israeliene care urmau să lovească peste 100 de ținte în Iran – și probabil ar fi înțeles că Israelul plănuia un atac major împotriva Teheranului.
Joi seara târziu, oficiali ai administrației au declarat pentru Fox News că SUA au reaprovizionat în ultimele săptămâni bateriile antirachetă Iron Dome ale Israelului, în pregătirea unui contraatac așteptat.
În ultimele săptămâni, SUA au dislocat bombardiere B-52 la baza aeriană de pe insula Diego Garcia, situată în Oceanul Indian, unde, de la sfârșitul lunii martie, sunt staționate și mai multe bombardiere B-2. Bombardierele B-2 staționate la această bază au participat la atacurile aeriene împotriva rebelilor houthi din Yemen la începutul acestui an, dar baza ar putea servi și ca punct de lansare pentru atacuri aeriene împotriva Iranului, în cazul în care SUA ar intra în conflict.
Există însă și alte explicații pentru reaprovizionarea cu rachete antiaeriene a sistemului Iron Dome, în special după barajul fără precedent de rachete balistice lansate de Iran împotriva Israelului anul trecut.
SUA ar fi putut folosi avioanele B-2 și B-52 pentru a lovi centrul de îmbogățire a uraniului de la Fordow, situat adânc sub pământ și care nu a fost aparent lovit în atacurile de vineri dimineață. Încă intact, acesta reprezintă un element important al programului nuclear iranian care nu a fost eliminat – cel puțin în prima rundă de atacuri israeliene.
Citește și:
Cum a fost păcălit Iranul pentru ca atacul israelian să fie o surpriză
Editor : B.E.
